Închisoarea Doftana. Adevărul neştiut din „Bastilia României“, locul în care a fost închis şi Ceauşe
- DropTesT
- Oct 3, 2017
- 2 min read
Ichisoarea Doftana, numită şi „Bastilia României“ pentru că nimeni nu ar fi reuşit să evadeze de aici, a devenit o ruină care nu mai înfricoşează decât investitorii. În faţa „apusului“ pe care-l proiectează ruinele fostului penitenciar este greu de imaginat trecutul de simbol pe care i l-a atribuit Ceauşescu, dar şi viitorul.
Un obiectiv de neratat în perioada comunistă, loc în care elevii îşi legau pentru prima dată cravata la gât sau primeau carnetul de UTC, închisoarea Doftana din comuna prahoveană Telega mai poate fi un loc atractiv doar amatorii de senzaţii tari. Oficial, Doftana nu mai poate fi vizitată, din cauza riscului iminent de prăbuşire.
Lacăte mari au fost puse pe porţile închisorii şi avertismente scrise cu litere mari atrag atenţia asupra faptului că accesul este interzis. În ciuda pereţilor groşi, ce inspiră încă rezistenţă şi impenetrabilitate, la interior, clădirile s-au degradat, prin acţiunea comună a oamenilor şi a naturii.
Tavanele s-au prăbuşit parţial, scările rupte au tăiat accesul către etaje, iar peste tot rişti să te prăvăleşti câţiva metri prin găurile din podele.
Apocalipsa de acum a Doftanei era de neimaginat în comunism când, datorită anilor petrecuţi aici de Ceauşescu, închisoarea era un simbol puternic exploatat pentru a pune în valoare deţinuţilor politici socialişti şi comunişti. Dată în folosinţă în 1895, închisoarea a fost temniţă până în 1960, după care, până în 1989, a cunoscut perioada de maximă glorie ca muzeu.
Ceauşescu o vizita frecvent, iar la Doftana se punea covorul roşu. Sute de oameni din localitate şi alţii, aduşi din comunele învecinate, umpleau curtea până la refuz, cântau, aplaudau şi ascultau cu sufletul la gură prelegerile „tovarăşului“. Episoadele, de care localnicii îşi amintesc cu frisoane, sunt, acum, parte a unui alt film. Cel prezent este o înlănţuire de nepăsare, neputinţă şi inconştienţă.
Comments